Integrarea în colectivitate 6

GRĂDINIȚA PUNCT DE COTITURĂ ÎN VIAȚA COPILULUI
“IUBIREA, UN NUTRIENT INDISPENSABIL PENTRU CREŞTEREA EMOŢIONALĂ A COPILULUI“

PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU GRĂDINIȚĂ
Grădinița este un mediu cu totul nou pentru noi și copii, chiar dacă îl vizităm de cel puțin trei-patru ori, ne place cum este decorat sau observăm grija și preocuparea echipei pentru binele copiilor. Primele zile sunt pline de gânduri, de o stare de foială. Parcă am retrăi perioada copilăriei noastre timpurii, unii chiar ne aducem aminte de prima noastră zi de grădiniță.

Suntem fie prea entuziasmați, fie prea îngrijorați, fie plini de speranță. Și totuși, dincolo de aceste emoții naturale oricărui început, pentru copil grădinița rămâne o perioadă un loc complet străin. Încă nu a apucat să creeze o legătură cu adulții de acolo. În plus, mai știe și că mama nu va mai fi lângă el.

Așadar, acomodarea blândă este un proces de desprindere treptată care îi dă copilului siguranță și încredere, care îl sprijină să fie deschis experiențelor care vor veni către el.

CE ÎL AJUTĂ PE COPIL ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ?
 Să facă vizite la grădiniță și să se familiarizeze cu spațiul, să observe copiii;
 Să preluăm cât mai mult din mediul de la grădiniță acasă;
 Să introducem acasă ritmul de la grădiniță chiar din timpul vizitelor;
 Să introducem un program de somn adaptat ritmului de la grădiniță;
 Să îi respectăm copilului nevoia de autonomie;
 Să îl sprijinim să fie independent (să meargă singur la baie, să s e spele singur pe mâini, să se îmbrace-dezbrace singur, să se încalțe-descalțe singur);
 Să îi oferim empatie atunci când refuză să vină la grădiniță și să nu punem presiune pe el;
 Un obiect personal al copilului care să facă tranziția între cele două medii, acesta îl poate ajuta să simtă familiaritate, continuitate și să se liniștească atunci când are un moment dificil sau când i se face dor.

Separarea de copil odată cu intrarea la grădiniță îi produce o stare de anxietate și neliniște părintelui mai ales dacă în copilăria sa timpurie a trecut la rândul lui printr-o experiență traumatizantă. Din această neliniște se naște dorința de a-și proteja copilul, dar toate intenţiile, care la baza sunt bune, ajung să-i transmită neliniștea copilului și acesta poate să piardă echilibrul încrederi de sine.

Uneori nu funcționează pentru că ne așteptăm ca reacția copilului nostru să fie una și aceeași ca a majorității. Iar când părinții își văd copilul atât de diferit de alții, iau ca reper normalitatea ca valoare a grupului. Stau de trei săptămâni cu fetița în adaptare, ceilalți copii care au venit după ea s-au desprins foarte ușor de părinți, oare eu ce fac greșit? Oare de ce fetița mea stă incă lipită de mine, are vreo problemă? Copiii sunt diferiți, au ritmuri diferite de adaptare, de creștere, și vin din contexte familiale diferite, chiar dacă aparent sunt la fel. Și au nevoie din partea noastră, familia și echipa educațională, să audă că le este dificil să se desprindă, că le este teamă să părăsească cercul siguranței. Odată cu acceptarea, desprinderea vine ca o trecere naturală către o altă etapă.

Aletha Solter spune: Copilul are nevoie de o temelie pe care să construiască o concepție pozitivă asupra lumii. De aceea are nevoie să beneficieze de experiențe pozitive, să fie tratat cu blândețe, cu iubire, cu respect și să vadă în jurul lui și alți oameni tratați astfel. E important să pornim de la ideea că lumea este bună și mediul în care trăiește să fie un exemplu în această direcție.

Dacă, după primele vizite, locul nu ți se pare în regulă să îți lași copilul acolo, atunci nu merge mai departe. Grădinița care nu este bună pentru tine nu va fi bună, pe termen lung, nici pentru copilul tău.

O relație de calitate înseamnă că sunt pentru copilul meu imaginea iubirii necondiționate, a siguranței și atenției pentru nevoile lui. Stau lângă el să îl susțin când îi este greu, să îi ofer empatie și compasiune, să îl încurajez, să apreciez fiecare victorie a lui, să îi mulțumesc și să sărbătoresc alături de el toate momentele care îi sunt importante.

CE SCHIMBĂRI APAR ÎN VIAȚA COPILULUI TĂU ODATĂ CU INTRAREA LA GRĂDINIȚĂ?

SCHIMBĂRI LA NIVEL EXTERN
– Apare un nou mediu în peisajul lui cotidian, total străin, nesigur și plin de copii care își doresc fiecare altceva;
– Apare un nou ritm în viața lui;
– Apare un nou adult;
– Modul de interacțiune este cu totul altul, descoperă că ceea ce folosea acasă sau în parc nu mai funcționează;
– Schimbarea comportamentului;
– Diversificarea limbajului, copilul va veni acasă cu mai multe achiziții, dintre care unele vă vor plăcea, altele nu, dar sunt parte din evoluția lui cognitivă;
– Se îmbolnăvește mult mai des;

SCHIMBĂRI ÎN INTERIORUL LUI
– Crește nevoia de conectare cu părinții lui;
– Apare dorul, iar cea mai la îndemână metodă de manifestare a copilului este plânsul;
– Devine mai conștient de limite, înțelege care este rostul lor.